DIH4Society

Testimonial – Sucalas Laboratory

tdpkval — Fri, 03 Jul 2026 06:25:29 +0000

Colaborarea cu echipa DIH4Society a reprezentat un pas important în procesul nostru de transformare digitală. Prin serviciile oferite, am reușit să ne evaluăm nivelul de maturitate digitală și să implementăm măsuri concrete care au contribuit la creșterea acestuia.

Un rezultat semnificativ a fost adaptarea infrastructurii și a procedurilor de securitate prin implementarea unor soluții bazate pe VPN, ceea ce a îmbunătățit securitatea accesului la resursele interne și a creat premisele unei administrări mai sigure a echipamentelor și datelor.

De asemenea, împreună cu experții DIH4Society am explorat noile oportunități oferite de roboții colaborativi open-source din ecosistemul LeRobot și de arhitecturile NVIDIA GR00T destinate dezvoltării roboților umanoizi și colaborativi bazați pe inteligență artificială. Aceste activități ne-au oferit o perspectivă clară asupra modului în care tehnologiile AI și robotică de ultimă generație pot fi integrate în procesele noastre viitoare de cercetare și dezvoltare.

Recomandăm serviciile DIH4Society tuturor organizațiilor care doresc să își accelereze procesul de digitalizare, să își crească nivelul de securitate cibernetică și să evalueze aplicabilitatea noilor tehnologii de robotică și inteligență artificială în activitatea lor.

Lunile mai și iunie 2026 au adus noi activități de training desfășurate de lectorii UTCN în cadrul DIH4Society.

tdpkval — Wed, 01 Jul 2026 06:21:40 +0000

Beneficiarii, IMM-uri interesate de dezvoltare și transformare
digitală, au participat la două programe relevante pentru viitorul
industriei:
Specializarea în securitate cibernetică pentru fabricație
Cursul de Robotică inteligentă pentru fabricație

Prin aceste activități, participanții și-au consolidat competențele
necesare pentru a susține procese de digitalizare, modernizare și
creștere a competitivității în propriile organizații.

Le dorim mult succes în continuare și cât mai multe inițiative curajoase
în direcția transformării digitale!

DIH4Society încheie cu succes primul ciclu de implementare și deschide o nouă etapă dedicată transformării digitale în România

tdpkval — Tue, 30 Jun 2026 11:37:00 +0000

DIH4Society, hub european de inovare digitală coordonat de Cluj IT Cluster, încheie cu succes primul său ciclu de implementare (2023–2026) și deschide o nouă etapă de dezvoltare dedicată accelerării transformării digitale în România. În cei trei ani de activitate, proiectul a sprijinit peste 200 de organizații din mediul privat și public, iar începând cu 1 iulie 2026 continuă cu un nou mandat european, o extindere geografică și un portofoliu consolidat de servicii.

Implementat printr-un model de finanțare hibrid, susținut în proporții egale de Programul Europa Digitală (Digital Europe Programme – Comisia Europeană) și Statul Român, proiectul a avut o valoare totală de 19.353.261,80 RON, din care:

9.676.630,90 RON – cofinanțare prin Programul Europa Digitală (DEP: 101083952 — DIH4Society — DIGITAL-2021-EDIH-INITIAL-01);
9.676.630,90 RON – cofinanțare prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (Proiect DIH4Society SMIS 322960 – POCIDIF/1147/2/1/Acțiunea 2.4 EDIH).

Consorțiul care a implementat proiectul este format din Cluj IT Cluster, în calitate de coordonator, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea din Oradea și Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, împreună cu o rețea extinsă de peste 50 de organizații partenere din ecosistemul de inovare.

Pe parcursul celor trei ani de activitate, DIH4Society și-a construit portofoliul de servicii în jurul a trei direcții tehnologice strategice: securitate cibernetică, robotică industrială și transformare digitală. Aceste domenii au stat la baza proiectelor dezvoltate împreună cu beneficiarii și au contribuit la creșterea competitivității organizațiilor într-o economie din ce în ce mai digitalizată.

Deși ancorat în Regiunea Nord-Vest, hub-ul a avut încă de la început o acoperire națională, sprijinind organizații din întreaga țară, de la Timișoara la Iași și de la Cluj-Napoca la București.

Rezultatele DIH4Society 1.0

În primul ciclu de implementare, DIH4Society a produs rezultate măsurabile pentru ecosistemul românesc de inovare și digitalizare:

151 de întreprinderi mici și mijlocii au beneficiat de audituri de maturitate digitală, consultanță și servicii de testare înainte de investiții;
38 de instituții publice au fost sprijinite în procesul de modernizare și digitalizare a serviciilor oferite cetățenilor;
12 spitale au implementat soluții digitale pentru eficientizarea actului medical și îmbunătățirea îngrijirii pacienților;
beneficiarii au atras finanțări din surse publice și private în valoare de peste 10 milioane de euro;
DIH4Society a livrat peste 1.000 de servicii către organizațiile contractate.

Dincolo de indicatorii de performanță, obiectivul proiectului a fost consolidarea unui ecosistem regional și național capabil să accelereze adoptarea tehnologiilor digitale în IMM-uri și în sectorul public, prin servicii integrate, expertiză și colaborare între mediul academic, companii și instituții publice.

Un model construit în jurul beneficiarului

Experiența acumulată în primul ciclu confirmă eficiența unui model construit în jurul nevoilor beneficiarilor, bazat pe colaborare, expertiză și orientare către rezultate concrete.

„Primul și cel mai important lucru pe care îl păstrăm este standardul de calitate al serviciilor și atenția acordată beneficiarului final. Am înțeles încă de la început că misiunea noastră nu este să bifăm indicatori, ci să generăm valoare reală. Păstrăm aceeași rigoare în modul în care livrăm serviciile și aceeași atenție pentru calitatea rezultatelor, deoarece doar astfel putem produce schimbări concrete în activitatea companiilor și în spitalele pe care le sprijinim.

Un alt element esențial este colaborarea excelentă cu OIPSI. Am avut permanent un partener care ne-a susținut atât în asigurarea conformității, cât și în depășirea provocărilor apărute pe parcurs, iar pentru aceasta le mulțumim în mod special.

În etapa următoare valorificăm toate lecțiile învățate în primul ciclu. DIH4Society 2.0 este construit astfel încât să simplifice procesele, să eficientizeze colaborarea dintre partenerii consorțiului și să ofere beneficiarilor o experiență și mai fluentă”, a declarat Edgar Zoltan, managerul proiectului.

Începe DIH4Society 2.0

Începând cu 1 iulie 2026, DIH4Society intră într-un nou ciclu european de dezvoltare. Noua etapă aduce extinderea consorțiului, consolidarea prezenței regionale și un portofoliu de servicii adaptat noilor priorități europene în domeniul inteligenței artificiale și al securității cibernetice.

Consorțiului inițial i se alătură Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, consolidând prezența hub-ului în Regiunea Nord-Vest și extinzând activitatea către Regiunea Sud-Vest, cu păstrarea vocației sale naționale.

DIH4Society 2.0 va accelera adopția inteligenței artificiale și consolidarea securității cibernetice, va continua dezvoltarea serviciilor dedicate sectorului medical, va susține dezvoltarea competențelor digitale și accesul la finanțare și va consolida ecosistemul regional de inovare prin evenimente și inițiative de colaborare între companii, administrație publică, universități și furnizori de tehnologie.

Andrei Kelemen, Director Executiv al Cluj IT, organizația coordonatoare a consorțiului DIH4Society, a prezentat viziunea pentru următorul ciclu de implementare, subliniind direcțiile strategice și impactul pe care noua etapă îl va avea asupra beneficiarilor:

„DIH4Society 2.0 nu înseamnă doar mai multe servicii sau mai mult focus pe adopția și integrarea inteligenței artificiale. Înseamnă, mai ales, beneficiari care vor avea curajul și sprijinul nostru de a transforma digitalizarea într-un avantaj competitiv pentru afacerile sau operațiunile lor. Ne propunem ca fiecare organizație cu care vom lucra să plece nu doar cu soluții implementabile și un plan clar de transformare digitală, ci și cu mai multă încredere în capacitatea de a inova și de a valorifica oportunitățile oferite de transformarea digitală, de AI și de securitatea cibernetică. Pentru că adevărata performanță nu vine din tehnologie în sine, ci din modul în care aceasta generează valoare pentru oameni, organizații și, în cele din urmă, pentru întreaga comunitate.”

În perioada 2026–2029, DIH4Society își propune să sprijine 118 întreprinderi mici și mijlocii în integrarea tehnologiilor digitale, să susțină digitalizarea și standardizarea serviciilor pentru 49 de instituții publice și să contribuie la implementarea unor soluții inovatoare de e-Health în 25 de spitale.

Portofoliul DIH4Society 2.0 va include servicii de evaluare a maturității digitale (DMA), consultanță în transformare digitală, securitate cibernetică și inteligență artificială, servicii dedicate sectorului medical, programe de dezvoltare a competențelor digitale, sprijin pentru atragerea investițiilor și inițiative de colaborare prin evenimente precum Cluj Innovation Days, Craiova Innovation Days și Conferința Internațională de Transformare Digitală (DTX).

O viziune pe termen lung

Dincolo de rezultatele obținute în primul ciclu, obiectivul DIH4Society rămâne dezvoltarea unui hub european de inovare digitală sustenabil, capabil să funcționeze independent și să continue să genereze valoare pentru mediul economic și sectorul public și după încheierea actualei perioade de finanțare.

Primele apeluri dedicate beneficiarilor DIH4Society 2.0 vor fi pregătite și lansate în al doilea trimestru al noului proiect.

Finalizarea DIH4Society 1.0 marchează încheierea unei prime etape de construcție și începutul unei noi faze de maturizare. Cu experiența acumulată, un consorțiu consolidat și un nou mandat european, DIH4Society își propune să devină unul dintre principalii catalizatori ai transformării digitale din România, generând valoare durabilă pentru companii, instituții publice și comunități.

De la carton ondulat la industrie inteligentă: transformarea digitală a Zaleco alături de DIH4Society

Diana — Tue, 30 Jun 2026 08:10:21 +0000

Într-o industrie în care eficiența, automatizarea și flexibilitatea fac diferența, digitalizarea nu mai reprezintă doar un avantaj competitiv, ci o condiție pentru dezvoltare. Acesta este și contextul în care, începând cu luna decembrie 2024, Zaleco – producător român de hârtie, carton ondulat și ambalaje inteligente pentru industrii precum automotive, telecom, electronică, aeronautică și industria alimentară – a ales să colaboreze cu experții DIH4Society pentru a-și accelera parcursul de transformare digitală.

Compania, care deservește peste 250 de clienți și investește constant în tehnologii de ultimă generație și sisteme digitale precum Acumatica ERP, Asana și Tulip Manufacturing, a urmărit prin acest parteneriat să își consolideze atât maturitatea digitală, cât și nivelul de securitate cibernetică al proceselor de producție.

Primul pas a fost evaluarea parcursului transformării digitale, un exercițiu care a oferit echipei Zaleco o imagine obiectivă asupra nivelului actual de digitalizare și a oportunităților de dezvoltare. Analiza a contribuit la identificarea priorităților pentru etapele următoare, sprijinind deciziile privind investițiile și integrarea noilor tehnologii în procesele de producție.

O componentă importantă a colaborării a vizat consolidarea rezilienței cibernetice. Prin serviciile de testare într-un spațiu cibernetic simulat și răspuns la incidente cibernetice, compania și-a evaluat capacitatea de a identifica și gestiona amenințările informatice, într-un context în care infrastructurile industriale devin tot mai conectate și mai expuse riscurilor digitale.

Transformarea digitală înseamnă însă și dezvoltarea competențelor oamenilor. De aceea, specialiștii Zaleco au participat la programele de formare „Securitatea Cibernetică pentru Toți” (nivelurile 1 și 2), „Cyber Security Defender” și „Securitatea Rețelelor Industriale”, dobândind cunoștințe practice pentru prevenirea, detectarea și gestionarea incidentelor de securitate specifice mediului industrial.

Colaborarea a fost completată prin participarea la Conferința Internațională „Inovația în Producție”, organizată de DIH4Society, unde reprezentanții companiei au avut ocazia să interacționeze cu experți, furnizori de tehnologie și alte companii preocupate de digitalizare și inovare. Aceste schimburi de experiență au contribuit la consolidarea unei viziuni orientate spre colaborare și adoptarea celor mai bune practici din industrie.

Experiența Zaleco demonstrează că transformarea digitală nu se rezumă la implementarea unor tehnologii noi, ci presupune o abordare integrată, în care evaluarea maturității digitale, securitatea cibernetică, dezvoltarea competențelor și conectarea la ecosistemele de inovare contribuie împreună la creșterea competitivității unei companii. Prin colaborarea cu DIH4Society, Zaleco și-a consolidat poziția de producător inovator de soluții inteligente de ambalare și și-a creat premise solide pentru dezvoltarea viitoare.

Pentru a descoperi mai multe despre parcursul Zaleco alături de DIH4Society, vă invităm să urmăriți reportajul video realizat de Sabin Gherman la sediul companiei din Oradea, alături de Tudor Ortan, fondator Zaleco, și Alin Sălăgean, Change Management & Digital Transformation Lead.

Transformare digitală cu impact pentru Deltamed, producător de ambulanțe și soluții medicale mobile

Diana — Mon, 29 Jun 2026 13:59:26 +0000

Începând cu luna august 2025, Deltamed, unul dintre cei mai importanți producători români de ambulanțe și vehicule speciale, a devenit beneficiar al serviciilor oferite de experții DIH4Society, într-un parcurs orientat către transformare digitală, inovare și dezvoltare sustenabilă.

Pe parcursul colaborării, Deltamed a beneficiat de o gamă complexă de servicii, de la evaluarea maturității digitale și consultanță pentru investiții dedicate companiilor aflate în proces de scalare, până la monitorizarea vulnerabilităților de securitate cibernetică, programe de formare în domeniul cyber security și facilitarea participării la conferințe internaționale, sesiuni de brokeraj și evenimente de matchmaking.

Un prim beneficiu important al colaborării a fost evaluarea nivelului de digitalizare al companiei, care a oferit o imagine clară asupra poziționării Deltamed în raport cu mediile naționale și europene. În paralel, serviciul de monitorizare a vulnerabilităților de securitate cibernetică a contribuit la creșterea gradului de conștientizare privind frecvența și complexitatea amenințărilor cibernetice, susținând dezvoltarea unei culturi organizaționale orientate spre securitate.

Consultanța pentru investiții a avut un impact deosebit asupra direcției strategice a companiei. Echipa Deltamed apreciază că această colaborare a adus perspective noi asupra dezvoltării viitoare, stimulând analiza unor noi modele de colaborare și valorificare a proprietății intelectuale. Printre direcțiile identificate se numără consolidarea portofoliului de produse inovatoare și dezvoltarea de parteneriate prin integrarea soluțiilor Deltamed în produse finale realizate împreună cu alți producători.

Totodată, programele de instruire „Securitatea Cibernetică pentru Toți” (nivelurile 1 și 2) și cursul „Cyber Security Defender” au contribuit la dezvoltarea competențelor angajaților, oferindu-le cunoștințele necesare pentru identificarea, prevenirea și gestionarea amenințărilor cibernetice.

Participarea la Conferința Internațională de Transformare Digitală DIH4Society, precum și la sesiunile de brokeraj și evenimentele de matchmaking, a facilitat accesul companiei la comunitatea europeană de inovare. Aceste activități au creat oportunități valoroase de networking, schimb de bune practici, identificare de parteneri și explorare a unor noi direcții de colaborare.

Experiența Deltamed demonstrează modul în care serviciile integrate oferite de DIH4Society pot sprijini companiile românești în procesul de transformare digitală, consolidarea rezilienței cibernetice și dezvoltarea unor strategii de inovare cu impact pe termen lung.

Pentru a descoperi mai multe despre experiența Deltamed și parcursul companiei, vă invităm să urmăriți reportajul video realizat de Sabin Gherman la fabrica companiei din Gilău, județul Cluj, alături de Dan Gorgan, fondatorul Deltamed.

Cluj 2030 începe astăzi: DIH4Society și Primăria Cluj-Napoca accelerează transformarea digitală a administrației publice

Diana — Tue, 23 Jun 2026 14:49:27 +0000

În contextul accelerării proceselor de transformare digitală din administrația publică, DIH4Society and Primăria Municipiului Cluj-Napoca au marcat, în data de 23 iunie, finalizarea primei etape a colaborării desfășurate în cadrul programului de sprijin pentru digitalizare adresat instituțiilor publice. Evenimentul, găzduit în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca, a reunit reprezentanți ai administrației locale, experți ai ecosistemului de inovare digitală și funcționari publici implicați în activitățile derulate în ultimele luni.

Parteneriatul dintre DIH4Society și Primăria Cluj-Napoca a avut ca obiectiv consolidarea capacității instituției de a răspunde provocărilor transformării digitale prin servicii integrate de formare, consultanță și evaluare. În cadrul proiectului au fost livrate programe de instruire în domeniul securității cibernetice, servicii de consultanță pentru investiții publice, activități de evaluare a maturității digitale și sprijin pentru gestionarea riscurilor cibernetice. Totodată, reprezentanții administrației locale au beneficiat de oportunități de participare la Conferința Internațională de Transformare Digitală organizată de DIH4Society.

Evenimentul a fost deschis de Dan Tarcea, Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, care a evidențiat importanța transformării digitale pentru modernizarea serviciilor publice și a subliniat valoarea colaborării dezvoltate cu DIH4Society. În intervenția sa, acesta a reafirmat angajamentul instituției pentru continuarea proceselor de digitalizare și participarea activă în noua etapă a programului, care va debuta oficial la 1 iulie.

Din partea DIH4Society, Andrei Kelemen, CEO Cluj IT Cluster și cofondator al centrului de inovare digitală, a transmis aprecierea sa pentru implicarea funcționarilor publici în activitățile desfășurate și pentru deschiderea manifestată față de procesele de schimbare organizațională. Acesta a prezentat istoricul colaborării dintre Cluj IT și Primăria Cluj-Napoca și a reafirmat disponibilitatea ecosistemului de inovare de a susține instituțiile publice atât prin servicii de consultanță și formare, cât și prin facilitarea accesului la soluții digitale scalabile și sustenabile.

Perspectivele următoarei etape de implementare au fost prezentate de Edgar Zoltan, Managerul de proiect, care a subliniat rezultatele obținute în relația cu beneficiarii și a evidențiat prioritățile strategice ale DIH4Society 2.0. Mesajul central al intervenției a fost unul de continuitate, prin reafirmarea rolului instituțiilor publice ca parteneri prioritari ai centrului de inovare digitală și prin exprimarea disponibilității de a extinde colaborarea în noi domenii de interes.

În cadrul prezentării dedicate rezultatelor proiectului, Ovidiu Codreanu, Coordonator al livrarii de servicii DIH4Society, a evidențiat poziționarea Primăriei Cluj-Napoca peste media națională și internațională în ceea ce privește nivelul de digitalizare. Acesta a prezentat principalele direcții de colaborare dezvoltate în cadrul proiectului, printre care consolidarea competențelor de securitate cibernetică pentru peste 80 de funcționari publici, prin participarea la programe specializate de formare dedicate atât personalului tehnic, cât și personalului administrativ.

Un moment important al evenimentului a fost prezentarea studiului de caz realizat de Cristian Pavel, expert DIH4Society, care a sintetizat concluziile serviciilor de analiză și consultanță pentru investiții publice desfășurate în cadrul proiectului. Au fost evidențiate provocările identificate în procesele administrative, precum și recomandări concrete pentru creșterea eficienței și accelerarea digitalizării serviciilor publice. Viziunea propusă în urma acestui demers este una ambițioasă: „Cluj 2030 – primul municipiu din România cu servicii publice esențiale complet digitalizate”.

Evenimentul a inclus și ceremonia de înmânare a certificatelor pentru participanții la programele de formare în domeniul cybersecurity, marcând astfel încheierea oficială a primei etape de colaborare.

Discuțiile din sesiunea de întrebări și răspunsuri au confirmat interesul ridicat al funcționarilor publici pentru continuarea proceselor de transformare digitală. Participanții au adus în atenție provocări concrete întâlnite în activitatea de zi cu zi, de la proceduri administrative excesiv de birocratice și nevoia de interoperabilitate între sisteme, până la oportunitățile oferite de tehnologiile emergente pentru eficientizarea serviciilor publice.

Atât reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, cât și cei ai DIH4Society au exprimat deschiderea de a continua colaborarea în următoarea etapă de implementare a centrului de inovare digitală. Un interes deosebit a fost manifestat pentru dezvoltarea competențelor în domeniul securității cibernetice și pentru integrarea responsabilă a soluțiilor bazate pe inteligență artificială în activitatea administrației publice. Aceste direcții sunt văzute ca elemente esențiale pentru consolidarea capacității instituțiilor publice de a oferi servicii moderne, eficiente și sigure cetățenilor.

Prin rezultatele obținute și prin perspectivele deschise pentru perioada următoare, colaborarea dintre DIH4Society și Primăria Cluj-Napoca reprezintă un exemplu relevant de parteneriat între administrația publică și ecosistemul de inovare digitală, cu potențial de a genera modele replicabile la nivel național pentru modernizarea serviciilor publice.

Cluj Innovation Days 2026 a pus în discuție competențele necesare în Era Inteligenței Artificiale

Diana — Tue, 23 Jun 2026 06:18:00 +0000

Cluj Innovation Days 2026: Între suveranitate digitală și adaptare umană

Cluj Innovation Days 2026 a reunit la finalul lunii mai, la Cluj-Napoca, elitele tehnologice ale Europei, într-un moment în care tranziția către Inteligența Artificială (AI) a încetat să mai fie o promisiune teoretică, devenind o realitate urgentă. Ediția din acest an a trecut dincolo de simple dezbateri și a funcționat ca un punct de convergență pentru liderii industriei, cercetători și decidenți politici, marcând totodată pași concreți pentru ecosistemul digital al României.

Evenimentul, organizat de clusterul Cluj IT, ca parte a inițiativei Digital Innovation Hub 4 Society (eDIH4Society), a punctat momente cheie care vor defini peisajul tehnologic național în următorii ani.

O „Europă” tehnologică prin parteneriate concrete

Conferința a debutat cu anunțuri care schimbă arhitectura sprijinului pentru inovare în România. Clusterul Cluj IT și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) din București au semnat un acord strategic de cooperare. Importanța acestui parteneriat depășește sfera locală: institutul bucureștean gestionează proiectul AI Factory în România, o componentă esențială a strategiei europene. La nivel continental, Uniunea Europeană finanțează acum o rețea strategică formată din 13 astfel de structuri AI Factory și 5 proiecte de anvergură de tip AI GigaFactory, România fiind astfel ancorată direct în acest efort de suveranitate tehnologică.

Totodată, succesul modelului eDIH4Society a determinat Comisia Europeană să aprobe finanțarea pentru etapa 2.0 a proiectului, începând cu 1 iulie. Această nouă fază marchează nu doar o continuare, ci o extindere geografică majoră, aducând expertiza și serviciile gestionate de la Cluj și în Regiunea de Sud-Vest a țării.

Andrei Kelemen: Dincolo de prejudecățile tehnologice

Deschizând lucrările conferinței, Andrei Kelemen, CEO al Cluj IT, a lansat un apel la realism: societatea umană se confruntă cu transformări care se produc cu o viteză uimitoare, pentru care nu avem încă un răspuns coerent. Kelemen a ilustrat prăpastia dintre percepție și realitate printr-un experiment revelator prezentat în cadrul evenimentului: critici de artă au respins o pictură (fragment din Renoir) ca fiind „fără suflet” sau „lipsită de valoare” imediat ce li s-a comunicat, în mod intenționat fals, că a fost generată de un algoritm.

Pentru Andrei Kelemen, acest caz este o dovadă clară a prejudecăților adânci care ne blochează înțelegerea potențialului real al AI. „Formulele de cooperare sunt esențiale pentru ca Europa să facă față concurenței care vine dinspre America de Nord și Asia”, a subliniat el, definind Cluj Innovation Days ca o platformă necesară pentru a facilita această convergență între industria IT, antreprenori și cercetare științifică.

Companiile în fața oglinzii: Experimentare vs. Rigiditate

Dacă la nivel strategic discursul este despre cooperare, realitatea din teren a companiilor arată o cu totul altă imagine. Denisa Cristache, reprezentanta Accenture, a prezentat o radiografie dură a adoptării AI în mediul privat, bazată pe studiile companiei sale. Cifrele sunt un semnal de alarmă: doar 18% dintre companii reușesc, în prezent, să utilizeze Inteligența Artificială pentru a genera plusvaloare reală.

Cauza principală nu este lipsa tehnologiei, ci o barieră culturală. Doar 17% dintre angajați se simt suficient de în siguranță pentru a experimenta cu AI și, mai important, pentru a accepta eșecul ca parte integrantă a procesului de învățare. „Noua paradigmă a Inteligenței Artificiale presupune o schimbare fundamentală: tranziția de la joburi statice la o cultură a învățării continue și a experimentării,” a explicat Cristache. Ea a subliniat că eficiența tehnologiilor este limitată drastic de faptul că acestea funcționează adesea „în silozuri”, fără a fi interconectate, ceea ce blochează scalarea inovației la nivelul întregii organizații.

Această dificultate de adaptare a companiilor la nivel micro se reflectă într-o problemă sistemică la nivel macro. Antonio Grasso, director pentru afaceri publice în cadrul European Digital SME Alliance, a adus în discuție conceptul de „suveranitate digitală”, care rămâne, pentru moment, un obiectiv îndepărtat. Grosso a punctat cifrele îngrijorătoare ale pieței europene: 70% din piața de cloud din Europa este controlată de giganți americani, iar investițiile Uniunii Europene în cercetare și dezvoltare reprezintă doar 7% din totalul global.

Pentru Grasso, această subfinanțare cronică și dominația tehnologică externă reprezintă riscuri economice directe pentru Europa. „Suntem într-o cursă contra cronometru. Fără un efort concertat și investiții masive, economia europeană riscă să devină un simplu consumator de tehnologie, fără a avea controlul asupra infrastructurii critice pe care se va clădi viitorul,” a avertizat acesta în cadrul dezbaterilor de la Cluj.

Educația și provocările unei noi ere: Viziunea asupra transformării prin AI

Dezbaterea s-a mutat firesc către pilonul educațional, o zonă profund marcată de incertitudinile noilor tehnologii. Rectorul Universității Babeș-Bolyai și fost ministru al Educației, psihologul Daniel David, a abordat direct temerile societății: impactul asupra sănătății mintale și riscul pierderii locurilor de muncă. Este firesc, a punctat acesta, ca adoptarea Inteligenței Artificiale să nască astfel de temeri. Totuși, David a oferit o perspectivă pragmatică: deși riscurile sunt reale și unele deja s-au manifestat, ele nu sunt inevitabile. „Nimeni nu ne forțează să utilizăm Inteligența Artificială într-o manieră dăunătoare”, a subliniat el, propunând în schimb o abordare proactivă și controlată.

O preocupare frecventă în mediul academic vizează riscul ca AI să afecteze capacitatea studenților de a memora informații esențiale. În fața acestui risc, rectorul UBB a sugerat că soluția nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea unor strategii metaeducaționale, prin care studenții să fie ghidați să interiorizeze valoarea adevărului, dincolo de simpla accesare a informației brute.

Profesorul David a propus o viziune clară a integrării AI în educație, structurată pe trei faze distincte:

Faza actuală, în care AI preia automatizarea sarcinilor repetitive și administrative.
Faza de tranziție, unde tehnologia devine un „agent însoțitor”, un sprijin pentru profesori și studenți în procesul de educație.
Faza viitoare, destul de îndepărtată, a „profesorilor virtuali” – aceștia ar fi antrenați și monitorizați strict de profesori umani pentru a oferi suport atunci când profesorii umani nu sunt disponibili.

Aceeași logică a integrării controlate poate fi aplicată și în psihologie. Pentru a ilustra potențialul benefic al tehnologiei, prof. David a oferit un exemplu elocvent: lucrul cu copiii cu autism sever. Aceștia, deși au dificultăți majore în a învăța abilități sociale prin interacțiunea directă cu alți oameni, s-au arătat capabili să preia aceste competențe de la roboți. Totuși, rectorul UBB a trasat o linie roșie: controlul uman. Indiferent de cât de avansate devin aceste sisteme, ajungând poate la un punct în care vor fi percepute ca entități cu drepturi și obligații, creând practic „două specii inteligente” pe planetă, este vital să impunem constrângeri și limitări clare. „Trebuie să ne asigurăm că noi controlăm Inteligența Artificială și nu invers”, a avertizat Daniel David.

O nouă fază pentru eDIH4Society: De la hardware la transformare digitală

Unul dintre cele mai ambițioase proiecte din domeniul transformării digitale, Digital Innovation Hub for Society (eDIH4Society), și-a demonstrat viabilitatea în prima sa etapă. Proiectul a oferit servicii de digitalizare pentru peste 145 de companii private și peste 50 de instituții publice și spitale din Regiunea de Nord-Vest a țării.

Andrei Kelemen, directorul general al clusterului Cluj IT, a anunțat oficial începerea etapei eDIH4Society 2.0, programată pentru 1 iulie. „Am semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană și ne aflăm în etapa de securizare a cofinanțării naționale”, a precizat acesta. Kelemen a subliniat că, dacă în prima fază serviciile au fost oferite gratuit prin subvenționarea a 50% din costuri de către Uniunea Europeană și restul de 50% prin cofinanțarea statului român, noua etapă aduce o extindere geografică strategică: serviciile vor fi disponibile acum și companiilor și instituțiilor publice din Regiunea de Sud-Vest, pe lângă cele din Nord-Vest.

Din perspectiva autorităților de management, acest proiect a marcat o schimbare de paradigmă. Petrică Ciupitu-Istrate, director de monitorizare în cadrul OIPSI, a calificat eDIH4Society drept un succes național. „Acesta a contribuit la maturizarea digitală a peste 500 de firme la nivel național, dar, mai important, a forțat o transformare a mentalității în sectorul public”, a explicat el. Ciupitu-Istrate a remarcat că, după două decenii în care statul a finanțat aproape exclusiv achiziția de echipamente hardware și software, acest hub a demonstrat că adevărata nevoie este transformarea proceselor și a modului de lucru.

Această schimbare de paradigmă a fost resimțită și în mediul privat. Edgar Zoltan, managerul proiectului, a adăugat că succesul a constat tocmai în faptul că abordarea a fost total diferită de proiectele europene clasice, punând accent pe livrarea de valoare imediată pentru beneficiari, nu doar pe respectarea unei birocrații rigide.

Viitorul care a început, deja, azi

Una dintre cele mai provocatoare dezbateri ale Cluj Innovation Days 2026 a fost dedicată relației dintre tehnologiile emergente, inteligența artificială și generațiile viitoare. Discuția a explorat modul în care inovația transformă societatea și piața muncii, concluzia fiind că progresul nu depinde doar de performanța algoritmilor, ci de oamenii care îi dezvoltă și îi direcționează.

Bogdan Teodorescu, masterand în astronomie la Universitatea din Viena (cu licență UBB), a deschis seria perspectivelor tinere, punctând importanța critică a comunicării științifice. „Sensul este ceea ce contează acum, mult mai mult decât colectarea datelor sau calculele în sine”, a afirmat el. Într-o eră în care AI calculează rapid, valoarea umană rezidă în capacitatea de a interpreta, contextualiza și a da înțeles rezultatelor. Teodorescu a semnalat totodată o lacună sistemică: studenții sunt copleșiți de sarcinile administrative și academice, iar abilități precum prezentarea în fața unor audiențe diverse sau luarea deciziilor în incertitudine nu sunt încă integrate explicit în curriculă.

Din perspectiva industriei, Gergő Tóth-Batizán (Accenture Romania) a contrazis temerile privind dispariția locurilor de muncă, anticipând în schimb o evoluție a acestora către „gândire sistemică”. Companiile caută acum angajați care pot naviga între lumea tehnică și cea operațională. „Nu căutăm experți tehnici singulari, ci oameni care înțeleg sisteme și pot colabora într-un mediu hibrid uman-AI”, a explicat acesta, subliniind importanța workshop-urilor în care studenții rezolvă probleme reale de la clienți reali.

Profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu (UBB) a completat tabloul cu o analiză asupra distanței culturale dintre generații. Acesta a avertizat asupra pericolului „comunicatorilor de clișee” – cei care folosesc termeni precum „revoluționar” pentru inovații modeste. Misiunea universității rămâne aceeași: a învăța studenții să guste cunoașterea și să exercite judecata critică, mai ales într-un context în care instrumentele digitale exponențiale pot crea iluzia competenței.

Această nevoie de „realitate” a fost susținută și de Răzvan Bretoiu (Linify), care a propus o abordare de „integrare radicală” a cercetătorilor. „Înaintea oricărei integrări tehnice, vreau ca cercetătorii să fie prezenți la ședințele cu clienții. Să vadă problema reală”, a punctat el. Mentalitatea trebuie să fie una de aproape de utilizator, evitând izolarea în laboratoare.

În finalul acestei secțiuni, Sofia Tsekeridou (expertă cu 25 de ani de experiență în proiecte UE) a evidențiat importanța mentoratului pentru tinerii cercetători. Deși proiectele europene oferă oportunități de colaborare transfrontalieră imense, acestea cer competențe complexe de negociere și prezentare în consorții multiculturale. „Când tinerii văd cercetători cu experiență care le arată cum și-au comercializat rezultatele sau cum au navigat un proiect european, devin mai motivați să urmeze același drum”, a concluzionat Tsekeridou.

Panelul „AI and the Future of Work”: Între pilotul automat și controlul uman

Una dintre sesiunile centrale ale conferinței a fost panelul intitulat „AI and the Future of Work: Skills, Jobs and Transformation”, moderat de Konstantinos Georgiou, project manager la SKILLAB. Pe scenă au urcat experți cu perspective diverse din Irlanda, Spania, Belgia și România, oferind o radiografie complexă a unei schimbări care nu mai poate fi amânată.

Pilotul trebuie să știe să piloteze

Ernestina Menasalvas, profesoară la Departamentul de Informatică al Universității Politehnica din Madrid, a deschis dezbaterea cu o analogie sugestivă: un avion poate zbura pe pilot automat, dar când apar turbulențele, pilotul trebuie să fie capabil să preia controlul. „Poți să te bazezi pe AI, dar numai dacă știi ce îi ceri, dacă înțelegi cunoștințele din spatele lui și, mai ales, dacă tu ești cel care ia decizia finală”, a punctat Menasalvas.

Aceasta a lansat un avertisment ferm la adresa sistemelor universitare: modelul clasic, bazat pe un singur examen final, este deja depășit. Într-o lume în care tehnologiile predate azi riscă să devină inutile până la prima promovare a studentului, rolul universității nu mai este doar de a furniza cunoștințe tehnice, ci de a cultiva gândirea critică. Menasalvas a ridicat o problemă pe care mulți profesori o evită: dacă nu schimbăm modul de evaluare, vom continua să formăm studenți care „copiază și lipesc” cel mai bine, în loc să formăm oameni care știu să decidă.

Industria vrea oameni care judecă, nu oameni care execută

Dave Feenan, director general al Digital Technology Skills din Irlanda, a adus în discuție un model național de succes, construit pe o colaborare strictă între stat, industrie și universități. În Irlanda, taxele salariale ale companiilor sunt colectate și reinvestite exclusiv în programe de formare profesională. „Când am creat cursurile de AI, nu am pornit de la teorie, ci am întrebat industria: ce competențe reale așteptați?”, a explicat Feenan.

Acest model a creat o punte între livrarea academică și piața muncii, oferind Irlandei un avantaj competitiv. Totuși, Feenan a atras atenția că transformarea actuală este diferită de revoluțiile industriale trecute; aceasta nu afectează doar fabricile, ci lovește la toate nivelurile. Cel mai optimist aspect semnalat de acesta a fost capacitatea AI de a democratiza antreprenoriatul: „Pentru prima dată, AI oferă condiții ca oamenii obișnuiți să nu mai candideze pentru locuri de muncă, ci să le creeze. O microîntreprindere cu doi-trei oameni și câțiva agenți software poate deveni un jucător viabil pe piață, iar Europa trebuie să susțină acest model prin politici adaptate”.

Loredana Bucșeneanu (ARISA, Digital SME Alliance), care coordonează o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană ce reunește peste 70 de organizații din 23 de țări, a oferit unul dintre cele mai lucide diagnostice ale sesiunii. „Nu avem o problemă de motivație. Avem un sistem defect prin design”, a punctat ea. Bucșeneanu a explicat că, deși atât angajații, cât și companiile – în special IMM-urile – sunt conștiente că AI le va transforma activitatea, participarea la programe de recalificare rămâne scăzută din cauza a trei bariere structurale majore:

Timpul: Într-un IMM, o oră petrecută în training este o oră în care nu se generează venituri imediate, costul fiind vizibil, în timp ce beneficiile sunt greu de cuantificat pe termen scurt.
Rigiditatea ofertei: Cursurile actuale sunt adesea prea statice și academice, nereușind să răspundă nevoilor practice urgente ale unui antreprenor.
Decalajul de încredere: Mulți angajați, în special cei din managementul de mijloc, se auto-exclud din procesul de învățare, crezând că AI este doar despre „cod și matematică avansată” și că nu li se adresează lor.

„Responsabilitatea pentru recalificare nu poate sta pe umerii individului. Guvernele, industria și alianțele ca a noastră trebuie să construiască această infrastructură împreună”, a concluzionat Bucșeneanu.

Riscurile legale și responsabilitatea companiilor

Flavius Florea (Wolf Theiss) a adus discuția în zona pragmatismului juridic, avertizând asupra riscurilor concrete care pot afecta companiile chiar acum. Acesta a menționat Articolul 22 din GDPR, care protejează angajații împotriva deciziilor luate exclusiv de sisteme automatizate în procese precum angajarea sau monitorizarea performanței, fără intervenție umană. De asemenea, Florea a atras atenția asupra discriminării algoritmice – AI-ul putând amplifica prejudecățile existente în date – ceea ce clasifică sistemele de HR drept „risc ridicat” sub incidența AI Act.

Un alt punct critic atins a fost cel al proprietății intelectuale. „Dacă o companie dezvoltă cod în întregime prin AI, fără implicare umană semnificativă, acel cod nu va fi deținut de respectiva companie. Simpla acțiune de a scrie un prompt nu conferă drepturi de autor”, a subliniat Florea. Predicția sa pentru 2030 este însă optimistă: companiile europene care investesc acum în conformitate și guvernanță vor deveni partenerii preferați ai jucătorilor globali.

Rolul Statului: între reglementare și încurajare

Viorel Băltărețu, antreprenor și fost secretar de stat, a folosit o analogie istorică pentru a ilustra riscul reglementării excesive: legea britanică ce obliga o persoană să meargă în fața mașinilor cu un steag și un fluier pentru a avertiza pietonii. „Mă întreb dacă nu cumva facem același lucru acum cu AI-ul: nu protejăm cetățenii, ci încetinim viitorul”, a spus acesta.

Băltărețu a definit trei roluri esențiale pentru stat în acest context:

Comunicarea clară: Explicarea concretă a beneficiilor AI pentru cetățeni, antreprenori și angajați.
Stimulente financiare: Crearea unor pârghii reale pentru adoptarea tehnologiei și formarea forței de muncă.
Modelul de demonstrație: Sectorul public trebuie să devină o platformă de testare; când cetățenii văd servicii guvernamentale simplificate prin AI, tehnologia devine legitimă în ochii lor.

Băltărețu a concluzionat că poziția României, aflată în prezent pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adoptarea AI, nu reprezintă o sursă de rușine, ci o oportunitate enormă. „Trebuie să lucrăm împreună cu oamenii, nu în jurul lor”, a adăugat acesta, subliniind că succesul depinde de capacitatea de a include societatea în acest proces de schimbare.

Inovația din laborator: Lecția lui Cristian Presură

Dincolo de politicile europene și strategii, inovația rămâne un act uman profund. Jurnalistul Florin Zubașcu a adus în fața publicului o discuție revelatoare cu fizicianul Cristian Presură despre cum o idee poate parcurge drumul de la un experiment de vineri după-amiaza până la o tehnologie adoptată de zeci de milioane de oameni.

Presură, cercetător la Philips Research Eindhoven, a demontat mitul invenției planificate, oferind exemplul senzorului optic de ritm cardiac din smartwatch-uri. „Nu poți planifica o invenție. Măsuram viteza sângelui în artere și am văzut că am un semnal cardiac bun. Mi-am zis: îl pun într-un ceas”, a povestit fizicianul. La acel moment, tehnologia era considerată un „gadget” pentru sportivi, dar intuiția sa a pus bazele senzorilor care astăzi echipează aproape toate dispozitivele purtabile din lume.

Această poveste a servit drept bază pentru o analiză asupra culturii inovației. Philips Research a funcționat în perioada sa de glorie ca un veritabil Silicon Valley european, oferind cercetătorilor „libertate intelectuală și timp pentru idei nebunești”. Presură a avertizat însă asupra erodării acestei culturi, remarcând cu îngrijorare că, în interviurile recente, candidații demonstrează cunoștințe tehnice fundamentale din ce în ce mai precare. „Inginerii care știau să facă lucruri au fost baza. Pe măsură ce oamenii au știut din ce în ce mai puțin, am văzut cum esența s-a pierdut”, a punctat el.

În ceea ce privește Inteligența Artificială, fizicianul a recunoscut că a trecut printr-o etapă de teamă existențială, pe care a depășit-o doar prin studiu riguros de la cursuri de Python până la analiza modelelor tehnice. „Dacă înțelegi cum gândește AI-ul, ești deasupra lui”, a conchis acesta, oferind o lecție de realism tehnologic: indiferent cât de avansat este software-ul, hardware-ul va rămâne întotdeauna coloana vertebrală a oricărei inovații.

Urgența unei noi paradigme

Cluj Innovation Days 2026 a demonstrat, dincolo de orice dubiu, că abilitățile erei AI nu sunt nici pur tehnice, nici pur umane, ci se află la intersecția lor. Experții prezenți au evidențiat faptul că dezvoltarea talentelor și a inovației nu mai poate depinde de eforturi izolate, ci de un dialog autentic și constant între generații, domenii și culturi diferite.

O dovadă palpabilă a acestei nevoi de coeziune a fost marcată chiar în cadrul conferinței prin semnarea acordului de parteneriat strategic dintre Cluj IT și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București. Acest demers, care ancorează eforturile locale în proiectul național AI Factory și aliniază România la efortul european de suveranitate tehnologică, reprezintă exact tipul de colaborare necesară pentru a transforma viziunea în realitate.

Conferința s-a încheiat cu o notă de urgență. Uniunea Europeană dispune de talent, de resurse și de o capacitate legislativă remarcabilă, însă îi lipsește o viteză de adaptare corespunzătoare. Concluzia finală a evenimentului este că succesul României și al Europei în această cursă globală depinde, în final, de capacitatea de a conecta aceste elemente — talentul, educația și curajul antreprenorial — într-un sistem integrat, înainte ca decalajul tehnologic să devină imposibil de recuperat.

Inovație la înălțime: povestea colaborării dintre BraveX Aero și DIH4Society

Diana — Mon, 22 Jun 2026 05:43:19 +0000

Într-un context în care tehnologiile aeriene autonome devin tot mai importante pentru siguranță, monitorizare și intervenții în situații critice, compania românească BraveX Aero își consolidează poziția de inovator în domeniul dronelor cu decolare și aterizare verticală (VTOL) printr-un parteneriat strategic cu DIH4Society. Începută în 2025 și desfășurată pe parcursul primei jumătăți a anului 2026, colaborarea a urmărit accelerarea procesului de transformare digitală, dezvoltarea capacităților de inovare și creșterea competitivității companiei pe piața europeană.

BraveX Aero dezvoltă aeronave fără pilot capabile să execute misiuni complexe pe distanțe lungi, de la monitorizarea mediului și cartografiere până la operațiuni de căutare și salvare, supraveghere sau livrare de echipamente. Cu o echipă multidisciplinară formată din specialiști în aviație, inginerie și management, compania a transformat cercetarea începută în 2020 în platforme UAV testate cu succes în condiții reale începând cu 2024.

Prin intermediul DIH4Society, echipa BraveX Aero a beneficiat de un pachet amplu de servicii dedicate inovării și dezvoltării afacerii: evaluarea maturității digitale, programe de formare în securitate cibernetică și marketing digital, acces la laboratoare și infrastructuri de testare, participarea la evenimente internaționale, sesiuni de matchmaking și brokeraj european, precum și mentorat strategic pentru atragerea investițiilor. Un element definitoriu al colaborării l-a reprezentat programul de consultanță susținut de Dr. Florin Păun, expert internațional în inovare și transfer tehnologic, ale cărui sesiuni personalizate au sprijinit compania în clarificarea modelului de afaceri, consolidarea strategiei de creștere și pregătirea pentru dialogul cu investitorii.

Rezultatele nu au întârziat să apară. Potrivit reprezentanților BraveX Aero, colaborarea cu DIH4Society a contribuit deja la dezvoltarea unor parteneriate la nivel european și la identificarea unor noi oportunități de creștere, confirmând rolul esențial pe care ecosistemele de inovare îl joacă în transformarea ideilor tehnologice în soluții cu impact real.

Pentru a descoperi mai bine impactul acestei colaborări și modul în care serviciile oferite de DIH4Society au contribuit la dezvoltarea strategică și tehnologică a companiei, vă invităm să urmăriți interviul video în care reprezentanții BraveX Aero împărtășesc experiența lor, principalele beneficii obținute și perspectivele deschise prin acest parteneriat în cadrul ecosistemului european de inovare.

DIH4Society Strengthens European Collaboration at Nordic EDIH Summit and AI+Business Conference in Norway

Diana — Mon, 15 Jun 2026 11:17:04 +0000

Between 27–29 May 2026, Stelian Brad, Head of DIH4Society European Digital Innovation Hub and President of Cluj IT Cluster, participated in the EDIH Nordic Summit and the AI+Business Conference held in Halden, Norway.

The events brought together European Digital Innovation Hubs (EDIHs), innovation support organizations, public authorities, and business leaders to discuss the future of digital transformation and artificial intelligence adoption across Europe.

A central highlight of the three-day program was the EDIH Nordic Summit, organized as part of the AI+ conference. DIH4Society played a key role as co-organizer of the summit, contributing to the agenda design, facilitating dialogue among European innovation ecosystems, and actively supporting discussions on the future development and sustainability of the EDIH network.

During the summit, Stelian Brad delivered the presentation “DIH4Society – A Proving Space for Digital Adoption,” introducing the hub’s approach to reducing uncertainty in digital transformation projects through Test Before Invest services. The presentation emphasized that the true value of an EDIH extends beyond technology provision, residing instead in its ability to help organizations make evidence-based investment decisions and minimize the risks associated with digital transformation and AI adoption.

Participants showed strong interest in DIH4Society’s operational model, its experience in supporting SMEs, public administrations, and healthcare institutions, as well as its methodologies for evaluating digital maturity and validating innovation initiatives. The concepts of Test Before Invest and the “decision refinery” approach attracted particular attention as practical mechanisms for transforming digital ambitions into measurable business outcomes.

An important milestone achieved during the summit was the signing of a Memorandum of Understanding (MoU) between DIH4Society and EDIH NEMONDOOR, the Norwegian co-organizer of the event. The agreement marks a significant step toward strengthening European cooperation in digital innovation and establishing a long-term partnership between the two organizations.

The primary objective of the MoU is to combine the expertise, resources, and capabilities of both partners in delivering services, implementing joint activities, and organizing events that support digital transformation. Beyond operational collaboration, the partnership aims to contribute to the development of a stronger and more connected support ecosystem for organizations of all types seeking to adopt digital technologies and artificial intelligence solutions.

The EDIH Nordic Summit provided the ideal context for formalizing this collaboration. Throughout the event, representatives of EDIHs, innovation agencies, businesses, and public-sector organizations exchanged experiences and explored opportunities for joint initiatives. Discussions focused on cross-border services for SMEs, AI governance in the public sector, sustainability models for EDIHs, the sharing of Test Before Invest best practices, and the development of common frameworks for assessing digital maturity and measuring the impact of AI-driven projects.

As part of the broader AI+Business Conference, Stelian Brad also presented “Helping Businesses Drive Innovation with AI – From Optimisation to Resilient Business Models,” highlighting how organizations can use AI not only to improve efficiency but also to enhance resilience and strengthen strategic decision-making in increasingly uncertain environments.

The participation in both events reinforced DIH4Society’s position as an active contributor to the European digital transformation agenda. The successful co-organization of the EDIH Nordic Summit and the signing of the strategic partnership with EDIH NEMONDOOR demonstrate DIH4Society’s growing role in fostering international collaboration, advancing responsible AI adoption, and supporting the creation of sustainable innovation ecosystems across Europe.

Despe AI, competențele viitorului și extinderea DIH4Society la IT Report

Diana — Wed, 10 Jun 2026 08:49:22 +0000

Cluj Innovation Days 2026 a reunit la Cluj-Napoca experți europeni din tehnologie, cercetare, administrație publică și mediul de afaceri pentru a explora competențele necesare în era Inteligenței Artificiale și pentru a identifica noi oportunități de colaborare și inovare.

În cadrul evenimentului, au fost anunțate două inițiative cu impact major asupra ecosistemului de transformare digitală din România. Prima este parteneriatul dintre Cluj IT și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare din București, care contribuie la dezvoltarea inițiativei europene AI Factory și la creșterea accesului organizațiilor la infrastructuri și expertiză avansată în domeniul Inteligenței Artificiale.

A doua veste importantă privește DIH4Society, care intră într-o nouă etapă de dezvoltare începând cu 1 iulie. Susținut în continuare prin finanțare europeană, hub-ul își extinde activitatea și impactul prin includerea Regiunii Sud-Vest, consolidând astfel accesul IMM-urilor, organizațiilor publice și altor actori relevanți la servicii de inovare, testare și adoptare a tehnologiilor digitale.

În această ediție a emisiunii, Edgár Zoltán, Managerul proiectului DIH4Society, și Ovidiu Prodan, CEO al Expert Proiect, beneficiar direct al serviciilor de transformare digitală în prima etapa de implementare, discută despre principalele rezultate ale Cluj Innovation Days 2026, despre oportunitățile generate de AI Factory și despre modul în care DIH4Society 2.0 va accelera transformarea digitală și dezvoltarea competențelor digitale la nivel regional și național.