{"id":2926,"date":"2026-06-23T09:18:00","date_gmt":"2026-06-23T06:18:00","guid":{"rendered":"https:\/\/dih4society.ro\/?p=2926"},"modified":"2026-06-24T09:32:58","modified_gmt":"2026-06-24T06:32:58","slug":"cluj-innovation-days-2026-a-pus-in-discutie-competentele-necesare-in-era-inteligentei-artificiale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/cluj-innovation-days-2026-a-pus-in-discutie-competentele-necesare-in-era-inteligentei-artificiale\/","title":{"rendered":"Cluj Innovation Days 2026\u00a0a pus \u00een discu\u021bie competen\u021bele necesare \u00een Era Inteligen\u021bei Artificiale"},"content":{"rendered":"
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t
\n\t\t\t\t
\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t

Cluj Innovation Days 2026: \u00centre suveranitate digital\u0103 \u0219i adaptare uman\u0103<\/strong><\/p>

Cluj Innovation Days 2026 a reunit la finalul lunii mai, la Cluj-Napoca, elitele tehnologice ale Europei, \u00eentr-un moment \u00een care tranzi\u021bia c\u0103tre Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (AI) a \u00eencetat s\u0103 mai fie o promisiune teoretic\u0103, devenind o realitate urgent\u0103. Edi\u021bia din acest an a trecut dincolo de simple dezbateri \u0219i a func\u021bionat ca un punct de convergen\u021b\u0103 pentru liderii industriei, cercet\u0103tori \u0219i deciden\u021bi politici, marc\u00e2nd totodat\u0103 pa\u0219i concre\u021bi pentru ecosistemul digital al Rom\u00e2niei.<\/p>

Evenimentul, organizat de clusterul Cluj IT, ca parte a ini\u021biativei Digital Innovation Hub 4 Society (eDIH4Society), a punctat momente cheie care vor defini peisajul tehnologic na\u021bional \u00een urm\u0103torii ani.<\/p>

O \u201eEurop\u0103\u201d tehnologic\u0103 prin parteneriate concrete<\/strong><\/p>

Conferin\u021ba a debutat cu anun\u021buri care schimb\u0103 arhitectura sprijinului pentru inovare \u00een Rom\u00e2nia. Clusterul Cluj IT \u0219i Institutul Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare \u00een Informatic\u0103 (ICI) din Bucure\u0219ti au semnat un acord strategic de cooperare. Importan\u021ba acestui parteneriat dep\u0103\u0219e\u0219te sfera local\u0103: institutul bucure\u0219tean gestioneaz\u0103 proiectul AI Factory<\/em> \u00een Rom\u00e2nia, o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a strategiei europene. La nivel continental, Uniunea European\u0103 finan\u021beaz\u0103 acum o re\u021bea strategic\u0103 format\u0103 din 13 astfel de structuri AI Factory<\/em> \u0219i 5 proiecte de anvergur\u0103 de tip AI GigaFactory<\/em>, Rom\u00e2nia fiind astfel ancorat\u0103 direct \u00een acest efort de suveranitate tehnologic\u0103.<\/p>

Totodat\u0103, succesul modelului eDIH4Society a determinat Comisia European\u0103 s\u0103 aprobe finan\u021barea pentru etapa 2.0 a proiectului, \u00eencep\u00e2nd cu 1 iulie. Aceast\u0103 nou\u0103 faz\u0103 marcheaz\u0103 nu doar o continuare, ci o extindere geografic\u0103 major\u0103, aduc\u00e2nd expertiza \u0219i serviciile gestionate de la Cluj \u0219i \u00een Regiunea de Sud-Vest a \u021b\u0103rii.<\/p>

Andrei Kelemen: Dincolo de prejudec\u0103\u021bile tehnologice<\/strong><\/p>

Deschiz\u00e2nd lucr\u0103rile conferin\u021bei, Andrei Kelemen<\/strong>, CEO al Cluj IT, a lansat un apel la realism: societatea uman\u0103 se confrunt\u0103 cu transform\u0103ri care se produc cu o vitez\u0103 uimitoare, pentru care nu avem \u00eenc\u0103 un r\u0103spuns coerent. Kelemen a ilustrat pr\u0103pastia dintre percep\u021bie \u0219i realitate printr-un experiment revelator prezentat \u00een cadrul evenimentului: critici de art\u0103 au respins o pictur\u0103 (fragment din Renoir) ca fiind \u201ef\u0103r\u0103 suflet\u201d sau \u201elipsit\u0103 de valoare\u201d imediat ce li s-a comunicat, \u00een mod inten\u021bionat fals, c\u0103 a fost generat\u0103 de un algoritm.<\/p>

Pentru Andrei Kelemen, acest caz este o dovad\u0103 clar\u0103 a prejudec\u0103\u021bilor ad\u00e2nci care ne blocheaz\u0103 \u00een\u021belegerea poten\u021bialului real al AI. \u201eFormulele de cooperare sunt esen\u021biale pentru ca Europa s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 concuren\u021bei care vine dinspre America de Nord \u0219i Asia\u201d, a subliniat el, definind Cluj Innovation Days ca o platform\u0103 necesar\u0103 pentru a facilita aceast\u0103 convergen\u021b\u0103 \u00eentre industria IT, antreprenori \u0219i cercetare \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>

Companiile \u00een fa\u021ba oglinzii: Experimentare vs. Rigiditate<\/strong><\/p>

Dac\u0103 la nivel strategic discursul este despre cooperare, realitatea din teren a companiilor arat\u0103 o cu totul alt\u0103 imagine. Denisa Cristache<\/strong>, reprezentanta Accenture, a prezentat o radiografie dur\u0103 a adopt\u0103rii AI \u00een mediul privat, bazat\u0103 pe studiile companiei sale. Cifrele sunt un semnal de alarm\u0103: doar 18% dintre companii reu\u0219esc, \u00een prezent, s\u0103 utilizeze Inteligen\u021ba Artificial\u0103 pentru a genera plusvaloare real\u0103.<\/p>

Cauza principal\u0103 nu este lipsa tehnologiei, ci o barier\u0103 cultural\u0103. Doar 17% dintre angaja\u021bi se simt suficient de \u00een siguran\u021b\u0103 pentru a experimenta cu AI \u0219i, mai important, pentru a accepta e\u0219ecul ca parte integrant\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u021bare. \u201eNoua paradigm\u0103 a Inteligen\u021bei Artificiale presupune o schimbare fundamental\u0103: tranzi\u021bia de la joburi statice la o cultur\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii continue \u0219i a experiment\u0103rii,\u201d a explicat Cristache. Ea a subliniat c\u0103 eficien\u021ba tehnologiilor este limitat\u0103 drastic de faptul c\u0103 acestea func\u021bioneaz\u0103 adesea \u201e\u00een silozuri\u201d, f\u0103r\u0103 a fi interconectate, ceea ce blocheaz\u0103 scalarea inova\u021biei la nivelul \u00eentregii organiza\u021bii.<\/p>

Aceast\u0103 dificultate de adaptare a companiilor la nivel micro se reflect\u0103 \u00eentr-o problem\u0103 sistemic\u0103 la nivel macro. Antonio Grasso<\/strong>, director pentru afaceri publice \u00een cadrul European Digital SME Alliance, a adus \u00een discu\u021bie conceptul de \u201esuveranitate digital\u0103\u201d, care r\u0103m\u00e2ne, pentru moment, un obiectiv \u00eendep\u0103rtat. Grosso a punctat cifrele \u00eengrijor\u0103toare ale pie\u021bei europene: 70% din pia\u021ba de cloud din Europa este controlat\u0103 de gigan\u021bi americani, iar investi\u021biile Uniunii Europene \u00een cercetare \u0219i dezvoltare reprezint\u0103 doar 7% din totalul global.<\/p>

Pentru Grasso, aceast\u0103 subfinan\u021bare cronic\u0103 \u0219i domina\u021bia tehnologic\u0103 extern\u0103 reprezint\u0103 riscuri economice directe pentru Europa. \u201eSuntem \u00eentr-o curs\u0103 contra cronometru. F\u0103r\u0103 un efort concertat \u0219i investi\u021bii masive, economia european\u0103 risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 un simplu consumator de tehnologie, f\u0103r\u0103 a avea controlul asupra infrastructurii critice pe care se va cl\u0103di viitorul,\u201d a avertizat acesta \u00een cadrul dezbaterilor de la Cluj.<\/p>

Educa\u021bia \u0219i provoc\u0103rile unei noi ere: Viziunea asupra transform\u0103rii prin AI<\/strong><\/p>

Dezbaterea s-a mutat firesc c\u0103tre pilonul educa\u021bional, o zon\u0103 profund marcat\u0103 de incertitudinile noilor tehnologii. Rectorul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai \u0219i fost ministru al Educa\u021biei, psihologul Daniel David<\/strong>, a abordat direct temerile societ\u0103\u021bii: impactul asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u0219i riscul pierderii locurilor de munc\u0103. Este firesc, a punctat acesta, ca adoptarea Inteligen\u021bei Artificiale s\u0103 nasc\u0103 astfel de temeri. Totu\u0219i, David a oferit o perspectiv\u0103 pragmatic\u0103: de\u0219i riscurile sunt reale \u0219i unele deja s-au manifestat, ele nu sunt inevitabile. \u201eNimeni nu ne for\u021beaz\u0103 s\u0103 utiliz\u0103m Inteligen\u021ba Artificial\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 d\u0103un\u0103toare\u201d, a subliniat el, propun\u00e2nd \u00een schimb o abordare proactiv\u0103 \u0219i controlat\u0103.<\/p>

O preocupare frecvent\u0103 \u00een mediul academic vizeaz\u0103 riscul ca AI s\u0103 afecteze capacitatea studen\u021bilor de a memora informa\u021bii esen\u021biale. \u00cen fa\u021ba acestui risc, rectorul UBB a sugerat c\u0103 solu\u021bia nu este interzicerea tehnologiei, ci dezvoltarea unor strategii metaeduca\u021bionale, prin care studen\u021bii s\u0103 fie ghida\u021bi s\u0103 interiorizeze valoarea adev\u0103rului, dincolo de simpla accesare a informa\u021biei brute.<\/p>

Profesorul David a propus o viziune clar\u0103 a integr\u0103rii AI \u00een educa\u021bie, structurat\u0103 pe trei faze distincte:<\/p>

  1. Faza actual\u0103<\/strong>, \u00een care AI preia automatizarea sarcinilor repetitive \u0219i administrative.<\/li>
  2. Faza de tranzi\u021bie<\/strong>, unde tehnologia devine un \u201eagent \u00eenso\u021bitor\u201d, un sprijin pentru profesori \u0219i studen\u021bi \u00een procesul de educa\u021bie.<\/li>
  3. Faza viitoare<\/strong>, destul de \u00eendep\u0103rtat\u0103, a \u201eprofesorilor virtuali\u201d \u2013 ace\u0219tia ar fi antrena\u021bi \u0219i monitoriza\u021bi strict de profesori umani pentru a oferi suport atunci c\u00e2nd profesorii umani nu sunt disponibili.<\/li><\/ol>

    Aceea\u0219i logic\u0103 a integr\u0103rii controlate poate fi aplicat\u0103 \u0219i \u00een psihologie. Pentru a ilustra poten\u021bialul benefic al tehnologiei, prof. David a oferit un exemplu elocvent: lucrul cu copiii cu autism sever. Ace\u0219tia, de\u0219i au dificult\u0103\u021bi majore \u00een a \u00eenv\u0103\u021ba abilit\u0103\u021bi sociale prin interac\u021biunea direct\u0103 cu al\u021bi oameni, s-au ar\u0103tat capabili s\u0103 preia aceste competen\u021be de la robo\u021bi. Totu\u0219i, rectorul UBB a trasat o linie ro\u0219ie: controlul uman. Indiferent de c\u00e2t de avansate devin aceste sisteme, ajung\u00e2nd poate la un punct \u00een care vor fi percepute ca entit\u0103\u021bi cu drepturi \u0219i obliga\u021bii, cre\u00e2nd practic \u201edou\u0103 specii inteligente\u201d pe planet\u0103, este vital s\u0103 impunem constr\u00e2ngeri \u0219i limit\u0103ri clare. \u201eTrebuie s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 noi control\u0103m Inteligen\u021ba Artificial\u0103 \u0219i nu invers\u201d, a avertizat Daniel David.<\/p>

    O nou\u0103 faz\u0103 pentru eDIH4Society: De la hardware la transformare digital\u0103<\/strong><\/p>

    Unul dintre cele mai ambi\u021bioase proiecte din domeniul transform\u0103rii digitale, Digital Innovation Hub for Society (eDIH4Society), \u0219i-a demonstrat viabilitatea \u00een prima sa etap\u0103. Proiectul a oferit servicii de digitalizare pentru peste 145 de companii private \u0219i peste 50 de institu\u021bii publice \u0219i spitale din Regiunea de Nord-Vest a \u021b\u0103rii.<\/p>

    Andrei Kelemen<\/strong>, directorul general al clusterului Cluj IT, a anun\u021bat oficial \u00eenceperea etapei eDIH4Society 2.0<\/em>, programat\u0103 pentru 1 iulie. \u201eAm semnat contractul de finan\u021bare cu Comisia European\u0103 \u0219i ne afl\u0103m \u00een etapa de securizare a cofinan\u021b\u0103rii na\u021bionale\u201d, a precizat acesta. Kelemen a subliniat c\u0103, dac\u0103 \u00een prima faz\u0103 serviciile au fost oferite gratuit prin subven\u021bionarea a 50% din costuri de c\u0103tre Uniunea European\u0103 \u0219i restul de 50% prin cofinan\u021barea statului rom\u00e2n, noua etap\u0103 aduce o extindere geografic\u0103 strategic\u0103: serviciile vor fi disponibile acum \u0219i companiilor \u0219i institu\u021biilor publice din Regiunea de Sud-Vest, pe l\u00e2ng\u0103 cele din Nord-Vest.<\/p>

    Din perspectiva autorit\u0103\u021bilor de management, acest proiect a marcat o schimbare de paradigm\u0103. Petric\u0103 Ciupitu-Istrate<\/strong>, director de monitorizare \u00een cadrul OIPSI, a calificat eDIH4Society<\/em> drept un succes na\u021bional. \u201eAcesta a contribuit la maturizarea digital\u0103 a peste 500 de firme la nivel na\u021bional, dar, mai important, a for\u021bat o transformare a mentalit\u0103\u021bii \u00een sectorul public\u201d, a explicat el. Ciupitu-Istrate a remarcat c\u0103, dup\u0103 dou\u0103 decenii \u00een care statul a finan\u021bat aproape exclusiv achizi\u021bia de echipamente hardware \u0219i software, acest hub a demonstrat c\u0103 adev\u0103rata nevoie este transformarea proceselor \u0219i a modului de lucru.<\/p>

    Aceast\u0103 schimbare de paradigm\u0103 a fost resim\u021bit\u0103 \u0219i \u00een mediul privat. Edgar Zoltan<\/strong>, managerul proiectului, a ad\u0103ugat c\u0103 succesul a constat tocmai \u00een faptul c\u0103 abordarea a fost total diferit\u0103 de proiectele europene clasice, pun\u00e2nd accent pe livrarea de valoare imediat\u0103 pentru beneficiari, nu doar pe respectarea unei birocra\u021bii rigide.<\/p>

    Viitorul care a \u00eenceput, deja, azi<\/strong><\/p>

    Una dintre cele mai provocatoare dezbateri ale Cluj Innovation Days 2026 a fost dedicat\u0103 rela\u021biei dintre tehnologiile emergente, inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i genera\u021biile viitoare. Discu\u021bia a explorat modul \u00een care inova\u021bia transform\u0103 societatea \u0219i pia\u021ba muncii, concluzia fiind c\u0103 progresul nu depinde doar de performan\u021ba algoritmilor, ci de oamenii care \u00eei dezvolt\u0103 \u0219i \u00eei direc\u021bioneaz\u0103.<\/p>

    Bogdan Teodorescu, masterand \u00een astronomie la Universitatea din Viena (cu licen\u021b\u0103 UBB), a deschis seria perspectivelor tinere, punct\u00e2nd importan\u021ba critic\u0103 a comunic\u0103rii \u0219tiin\u021bifice. \u201eSensul este ceea ce conteaz\u0103 acum, mult mai mult dec\u00e2t colectarea datelor sau calculele \u00een sine\u201d, a afirmat el. \u00centr-o er\u0103 \u00een care AI calculeaz\u0103 rapid, valoarea uman\u0103 rezid\u0103 \u00een capacitatea de a interpreta, contextualiza \u0219i a da \u00een\u021beles rezultatelor. Teodorescu a semnalat totodat\u0103 o lacun\u0103 sistemic\u0103: studen\u021bii sunt cople\u0219i\u021bi de sarcinile administrative \u0219i academice, iar abilit\u0103\u021bi precum prezentarea \u00een fa\u021ba unor audien\u021be diverse sau luarea deciziilor \u00een incertitudine nu sunt \u00eenc\u0103 integrate explicit \u00een curricul\u0103.<\/p>

    Din perspectiva industriei, Gerg\u0151 T\u00f3th-Batiz\u00e1n (Accenture Romania) a contrazis temerile privind dispari\u021bia locurilor de munc\u0103, anticip\u00e2nd \u00een schimb o evolu\u021bie a acestora c\u0103tre \u201eg\u00e2ndire sistemic\u0103\u201d. Companiile caut\u0103 acum angaja\u021bi care pot naviga \u00eentre lumea tehnic\u0103 \u0219i cea opera\u021bional\u0103. \u201eNu c\u0103ut\u0103m exper\u021bi tehnici singulari, ci oameni care \u00een\u021beleg sisteme \u0219i pot colabora \u00eentr-un mediu hibrid uman-AI\u201d, a explicat acesta, subliniind importan\u021ba workshop-urilor \u00een care studen\u021bii rezolv\u0103 probleme reale de la clien\u021bi reali.<\/p>

    Profesorul Radu Silaghi-Dumitrescu (UBB) a completat tabloul cu o analiz\u0103 asupra distan\u021bei culturale dintre genera\u021bii. Acesta a avertizat asupra pericolului \u201ecomunicatorilor de cli\u0219ee\u201d \u2013 cei care folosesc termeni precum \u201erevolu\u021bionar\u201d pentru inova\u021bii modeste. Misiunea universit\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i: a \u00eenv\u0103\u021ba studen\u021bii s\u0103 guste cunoa\u0219terea \u0219i s\u0103 exercite judecata critic\u0103, mai ales \u00eentr-un context \u00een care instrumentele digitale exponen\u021biale pot crea iluzia competen\u021bei.<\/p>

    Aceast\u0103 nevoie de \u201erealitate\u201d a fost sus\u021binut\u0103 \u0219i de R\u0103zvan Bretoiu (Linify), care a propus o abordare de \u201eintegrare radical\u0103\u201d a cercet\u0103torilor. \u201e\u00cenaintea oric\u0103rei integr\u0103ri tehnice, vreau ca cercet\u0103torii s\u0103 fie prezen\u021bi la \u0219edin\u021bele cu clien\u021bii. S\u0103 vad\u0103 problema real\u0103\u201d, a punctat el. Mentalitatea trebuie s\u0103 fie una de aproape de utilizator, evit\u00e2nd izolarea \u00een laboratoare.<\/p>

    \u00cen finalul acestei sec\u021biuni, Sofia Tsekeridou (expert\u0103 cu 25 de ani de experien\u021b\u0103 \u00een proiecte UE) a eviden\u021biat importan\u021ba mentoratului pentru tinerii cercet\u0103tori. De\u0219i proiectele europene ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi de colaborare transfrontalier\u0103 imense, acestea cer competen\u021be complexe de negociere \u0219i prezentare \u00een consor\u021bii multiculturale. \u201eC\u00e2nd tinerii v\u0103d cercet\u0103tori cu experien\u021b\u0103 care le arat\u0103 cum \u0219i-au comercializat rezultatele sau cum au navigat un proiect european, devin mai motiva\u021bi s\u0103 urmeze acela\u0219i drum\u201d, a concluzionat Tsekeridou.<\/p>

    Panelul \u201eAI and the Future of Work\u201d: \u00centre pilotul automat \u0219i controlul uman<\/strong><\/p>

    Una dintre sesiunile centrale ale conferin\u021bei a fost panelul intitulat \u201eAI and the Future of Work: Skills, Jobs and Transformation\u201d, moderat de Konstantinos Georgiou<\/strong>, project manager la SKILLAB. Pe scen\u0103 au urcat exper\u021bi cu perspective diverse din Irlanda, Spania, Belgia \u0219i Rom\u00e2nia, oferind o radiografie complex\u0103 a unei schimb\u0103ri care nu mai poate fi am\u00e2nat\u0103.<\/p>

    Pilotul trebuie s\u0103 \u0219tie s\u0103 piloteze<\/strong><\/p>

    Ernestina Menasalvas<\/strong>, profesoar\u0103 la Departamentul de Informatic\u0103 al Universit\u0103\u021bii Politehnica din Madrid, a deschis dezbaterea cu o analogie sugestiv\u0103: un avion poate zbura pe pilot automat, dar c\u00e2nd apar turbulen\u021bele, pilotul trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 preia controlul. \u201ePo\u021bi s\u0103 te bazezi pe AI, dar numai dac\u0103 \u0219tii ce \u00eei ceri, dac\u0103 \u00een\u021belegi cuno\u0219tin\u021bele din spatele lui \u0219i, mai ales, dac\u0103 tu e\u0219ti cel care ia decizia final\u0103\u201d, a punctat Menasalvas.<\/p>

    Aceasta a lansat un avertisment ferm la adresa sistemelor universitare: modelul clasic, bazat pe un singur examen final, este deja dep\u0103\u0219it. \u00centr-o lume \u00een care tehnologiile predate azi risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 inutile p\u00e2n\u0103 la prima promovare a studentului, rolul universit\u0103\u021bii nu mai este doar de a furniza cuno\u0219tin\u021be tehnice, ci de a cultiva g\u00e2ndirea critic\u0103. Menasalvas a ridicat o problem\u0103 pe care mul\u021bi profesori o evit\u0103: dac\u0103 nu schimb\u0103m modul de evaluare, vom continua s\u0103 form\u0103m studen\u021bi care \u201ecopiaz\u0103 \u0219i lipesc\u201d cel mai bine, \u00een loc s\u0103 form\u0103m oameni care \u0219tiu s\u0103 decid\u0103.<\/p>

    Industria vrea oameni care judec\u0103, nu oameni care execut\u0103<\/strong><\/p>

    Dave Feenan<\/strong>, director general al Digital Technology Skills din Irlanda, a adus \u00een discu\u021bie un model na\u021bional de succes, construit pe o colaborare strict\u0103 \u00eentre stat, industrie \u0219i universit\u0103\u021bi. \u00cen Irlanda, taxele salariale ale companiilor sunt colectate \u0219i reinvestite exclusiv \u00een programe de formare profesional\u0103. \u201eC\u00e2nd am creat cursurile de AI, nu am pornit de la teorie, ci am \u00eentrebat industria: ce competen\u021be reale a\u0219tepta\u021bi?\u201d, a explicat Feenan.<\/p>

    Acest model a creat o punte \u00eentre livrarea academic\u0103 \u0219i pia\u021ba muncii, oferind Irlandei un avantaj competitiv. Totu\u0219i, Feenan a atras aten\u021bia c\u0103 transformarea actual\u0103 este diferit\u0103 de revolu\u021biile industriale trecute; aceasta nu afecteaz\u0103 doar fabricile, ci love\u0219te la toate nivelurile. Cel mai optimist aspect semnalat de acesta a fost capacitatea AI de a democratiza antreprenoriatul: \u201ePentru prima dat\u0103, AI ofer\u0103 condi\u021bii ca oamenii obi\u0219nui\u021bi s\u0103 nu mai candideze pentru locuri de munc\u0103, ci s\u0103 le creeze. O micro\u00eentreprindere cu doi-trei oameni \u0219i c\u00e2\u021biva agen\u021bi software poate deveni un juc\u0103tor viabil pe pia\u021b\u0103, iar Europa trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 acest model prin politici adaptate\u201d.<\/p>

    Loredana Buc\u0219eneanu<\/strong> (ARISA, Digital SME Alliance), care coordoneaz\u0103 o ini\u021biativ\u0103 finan\u021bat\u0103 de Uniunea European\u0103 ce reune\u0219te peste 70 de organiza\u021bii din 23 de \u021b\u0103ri, a oferit unul dintre cele mai lucide diagnostice ale sesiunii. \u201eNu avem o problem\u0103 de motiva\u021bie. Avem un sistem defect prin design\u201d, a punctat ea. Buc\u0219eneanu a explicat c\u0103, de\u0219i at\u00e2t angaja\u021bii, c\u00e2t \u0219i companiile \u2013 \u00een special IMM-urile \u2013 sunt con\u0219tiente c\u0103 AI le va transforma activitatea, participarea la programe de recalificare r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zut\u0103 din cauza a trei bariere structurale majore:<\/p>

    1. Timpul:<\/strong> \u00centr-un IMM, o or\u0103 petrecut\u0103 \u00een training este o or\u0103 \u00een care nu se genereaz\u0103 venituri imediate, costul fiind vizibil, \u00een timp ce beneficiile sunt greu de cuantificat pe termen scurt.<\/li>
    2. Rigiditatea ofertei:<\/strong> Cursurile actuale sunt adesea prea statice \u0219i academice, nereu\u0219ind s\u0103 r\u0103spund\u0103 nevoilor practice urgente ale unui antreprenor.<\/li>
    3. Decalajul de \u00eencredere:<\/strong> Mul\u021bi angaja\u021bi, \u00een special cei din managementul de mijloc, se auto-exclud din procesul de \u00eenv\u0103\u021bare, crez\u00e2nd c\u0103 AI este doar despre \u201ecod \u0219i matematic\u0103 avansat\u0103\u201d \u0219i c\u0103 nu li se adreseaz\u0103 lor.<\/li><\/ol>

      \u201eResponsabilitatea pentru recalificare nu poate sta pe umerii individului. Guvernele, industria \u0219i alian\u021bele ca a noastr\u0103 trebuie s\u0103 construiasc\u0103 aceast\u0103 infrastructur\u0103 \u00eempreun\u0103\u201d, a concluzionat Buc\u0219eneanu.<\/p>

      Riscurile legale \u0219i responsabilitatea companiilor<\/strong><\/p>

      Flavius Florea<\/strong> (Wolf Theiss) a adus discu\u021bia \u00een zona pragmatismului juridic, avertiz\u00e2nd asupra riscurilor concrete care pot afecta companiile chiar acum. Acesta a men\u021bionat Articolul 22 din GDPR, care protejeaz\u0103 angaja\u021bii \u00eempotriva deciziilor luate exclusiv de sisteme automatizate \u00een procese precum angajarea sau monitorizarea performan\u021bei, f\u0103r\u0103 interven\u021bie uman\u0103. De asemenea, Florea a atras aten\u021bia asupra discrimin\u0103rii algoritmice \u2013 AI-ul put\u00e2nd amplifica prejudec\u0103\u021bile existente \u00een date \u2013 ceea ce clasific\u0103 sistemele de HR drept \u201erisc ridicat\u201d sub inciden\u021ba AI Act.<\/p>

      Un alt punct critic atins a fost cel al propriet\u0103\u021bii intelectuale. \u201eDac\u0103 o companie dezvolt\u0103 cod \u00een \u00eentregime prin AI, f\u0103r\u0103 implicare uman\u0103 semnificativ\u0103, acel cod nu va fi de\u021binut de respectiva companie. Simpla ac\u021biune de a scrie un prompt nu confer\u0103 drepturi de autor\u201d, a subliniat Florea. Predic\u021bia sa pentru 2030 este \u00eens\u0103 optimist\u0103: companiile europene care investesc acum \u00een conformitate \u0219i guvernan\u021b\u0103 vor deveni partenerii prefera\u021bi ai juc\u0103torilor globali.<\/p>

      Rolul Statului: \u00eentre reglementare \u0219i \u00eencurajare<\/strong><\/p>

      Viorel B\u0103lt\u0103re\u021bu<\/strong>, antreprenor \u0219i fost secretar de stat, a folosit o analogie istoric\u0103 pentru a ilustra riscul reglement\u0103rii excesive: legea britanic\u0103 ce obliga o persoan\u0103 s\u0103 mearg\u0103 \u00een fa\u021ba ma\u0219inilor cu un steag \u0219i un fluier pentru a avertiza pietonii. \u201eM\u0103 \u00eentreb dac\u0103 nu cumva facem acela\u0219i lucru acum cu AI-ul: nu protej\u0103m cet\u0103\u021benii, ci \u00eencetinim viitorul\u201d, a spus acesta.<\/p>

      B\u0103lt\u0103re\u021bu a definit trei roluri esen\u021biale pentru stat \u00een acest context:<\/p>

      • Comunicarea clar\u0103:<\/strong> Explicarea concret\u0103 a beneficiilor AI pentru cet\u0103\u021beni, antreprenori \u0219i angaja\u021bi.<\/li>
      • Stimulente financiare:<\/strong> Crearea unor p\u00e2rghii reale pentru adoptarea tehnologiei \u0219i formarea for\u021bei de munc\u0103.<\/li>
      • Modelul de demonstra\u021bie:<\/strong> Sectorul public trebuie s\u0103 devin\u0103 o platform\u0103 de testare; c\u00e2nd cet\u0103\u021benii v\u0103d servicii guvernamentale simplificate prin AI, tehnologia devine legitim\u0103 \u00een ochii lor.<\/li><\/ul>

        B\u0103lt\u0103re\u021bu a concluzionat c\u0103 pozi\u021bia Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00een prezent pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la adoptarea AI, nu reprezint\u0103 o surs\u0103 de ru\u0219ine, ci o oportunitate enorm\u0103. \u201eTrebuie s\u0103 lucr\u0103m \u00eempreun\u0103 cu oamenii, nu \u00een jurul lor\u201d, a ad\u0103ugat acesta, subliniind c\u0103 succesul depinde de capacitatea de a include societatea \u00een acest proces de schimbare.<\/p>

        Inova\u021bia din laborator: Lec\u021bia lui Cristian Presur\u0103<\/strong><\/p>

        Dincolo de politicile europene \u0219i strategii, inova\u021bia r\u0103m\u00e2ne un act uman profund. Jurnalistul Florin Zuba\u0219cu a adus \u00een fa\u021ba publicului o discu\u021bie revelatoare cu fizicianul Cristian Presur\u0103<\/strong> despre cum o idee poate parcurge drumul de la un experiment de vineri dup\u0103-amiaza p\u00e2n\u0103 la o tehnologie adoptat\u0103 de zeci de milioane de oameni.<\/p>

        Presur\u0103, cercet\u0103tor la Philips Research Eindhoven, a demontat mitul inven\u021biei planificate, oferind exemplul senzorului optic de ritm cardiac din smartwatch-uri. \u201eNu po\u021bi planifica o inven\u021bie. M\u0103suram viteza s\u00e2ngelui \u00een artere \u0219i am v\u0103zut c\u0103 am un semnal cardiac bun. Mi-am zis: \u00eel pun \u00eentr-un ceas\u201d, a povestit fizicianul. La acel moment, tehnologia era considerat\u0103 un \u201egadget\u201d pentru sportivi, dar intui\u021bia sa a pus bazele senzorilor care ast\u0103zi echipeaz\u0103 aproape toate dispozitivele purtabile din lume.<\/p>

        Aceast\u0103 poveste a servit drept baz\u0103 pentru o analiz\u0103 asupra culturii inova\u021biei. Philips Research a func\u021bionat \u00een perioada sa de glorie ca un veritabil Silicon Valley european, oferind cercet\u0103torilor \u201elibertate intelectual\u0103 \u0219i timp pentru idei nebune\u0219ti\u201d. Presur\u0103 a avertizat \u00eens\u0103 asupra erod\u0103rii acestei culturi, remarc\u00e2nd cu \u00eengrijorare c\u0103, \u00een interviurile recente, candida\u021bii demonstreaz\u0103 cuno\u0219tin\u021be tehnice fundamentale din ce \u00een ce mai precare. \u201eInginerii care \u0219tiau s\u0103 fac\u0103 lucruri au fost baza. Pe m\u0103sur\u0103 ce oamenii au \u0219tiut din ce \u00een ce mai pu\u021bin, am v\u0103zut cum esen\u021ba s-a pierdut\u201d, a punctat el.<\/p>

        \u00cen ceea ce prive\u0219te Inteligen\u021ba Artificial\u0103, fizicianul a recunoscut c\u0103 a trecut printr-o etap\u0103 de team\u0103 existen\u021bial\u0103, pe care a dep\u0103\u0219it-o doar prin studiu riguros de la cursuri de Python p\u00e2n\u0103 la analiza modelelor tehnice. \u201eDac\u0103 \u00een\u021belegi cum g\u00e2nde\u0219te AI-ul, e\u0219ti deasupra lui\u201d, a conchis acesta, oferind o lec\u021bie de realism tehnologic: indiferent c\u00e2t de avansat este software-ul, hardware-ul va r\u0103m\u00e2ne \u00eentotdeauna coloana vertebral\u0103 a oric\u0103rei inova\u021bii.<\/p>

        Urgen\u021ba unei noi paradigme<\/strong><\/p>

        Cluj Innovation Days 2026 a demonstrat, dincolo de orice dubiu, c\u0103 abilit\u0103\u021bile erei AI nu sunt nici pur tehnice, nici pur umane, ci se afl\u0103 la intersec\u021bia lor. Exper\u021bii prezen\u021bi au eviden\u021biat faptul c\u0103 dezvoltarea talentelor \u0219i a inova\u021biei nu mai poate depinde de eforturi izolate, ci de un dialog autentic \u0219i constant \u00eentre genera\u021bii, domenii \u0219i culturi diferite.<\/p>

        O dovad\u0103 palpabil\u0103 a acestei nevoi de coeziune a fost marcat\u0103 chiar \u00een cadrul conferin\u021bei prin semnarea acordului de parteneriat strategic dintre Cluj IT \u0219i Institutul Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare \u00een Informatic\u0103 (ICI) Bucure\u0219ti. Acest demers, care ancoreaz\u0103 eforturile locale \u00een proiectul na\u021bional AI Factory<\/em> \u0219i aliniaz\u0103 Rom\u00e2nia la efortul european de suveranitate tehnologic\u0103, reprezint\u0103 exact tipul de colaborare necesar\u0103 pentru a transforma viziunea \u00een realitate.<\/p>

        \u00a0<\/p>

        Conferin\u021ba s-a \u00eencheiat cu o not\u0103 de urgen\u021b\u0103. Uniunea European\u0103 dispune de talent, de resurse \u0219i de o capacitate legislativ\u0103 remarcabil\u0103, \u00eens\u0103 \u00eei lipse\u0219te o vitez\u0103 de adaptare corespunz\u0103toare. Concluzia final\u0103 a evenimentului este c\u0103 succesul Rom\u00e2niei \u0219i al Europei \u00een aceast\u0103 curs\u0103 global\u0103 depinde, \u00een final, de capacitatea de a conecta aceste elemente \u2014 talentul, educa\u021bia \u0219i curajul antreprenorial \u2014 \u00eentr-un sistem integrat, \u00eenainte ca decalajul tehnologic s\u0103 devin\u0103 imposibil de recuperat.<\/p>

        \u00a0<\/p>\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

        Cluj Innovation Days 2026: \u00centre suveranitate digital\u0103 \u0219i adaptare uman\u0103 Cluj Innovation Days 2026 a reunit la finalul lunii mai, la Cluj-Napoca, elitele tehnologice ale Europei, \u00eentr-un moment \u00een care tranzi\u021bia c\u0103tre Inteligen\u021ba Artificial\u0103 (AI) a \u00eencetat s\u0103 mai fie o promisiune teoretic\u0103, devenind o realitate urgent\u0103. Edi\u021bia din acest an a trecut dincolo de […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":2940,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[36],"tags":[],"class_list":["post-2926","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2926","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2926"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2926\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2941,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2926\/revisions\/2941"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2940"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2926"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2926"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/dih4society.ro\/en\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2926"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}